top of page

ALEXEI BACONSCHI, DIACON (15.08.1883–?)

Alexei Baconschi s-a născut la 15 august 1883, în familia preotului Teodor şi a preotesei Ecaterina Baconschi din localitatea Vadul lui Vodă, jud. Chişinău. A fost botezat la 25 august în Biserica ”Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Vadul lui Vodă de către tatăl său, preotul  Teodor Baconschi, avându-i naşi pe preotul protopop Dimitrie Baltaga de la biserica din Costeşti şi Olga Sacarda, fiica proprietarului Cristofor Sacarda, din Vadul lui Vodă[1].

Începând cu anul 1903, Alexei Baconschi a slujit în calitate de cântăreţ bisericesc, la parohii din stânga Nistrului. În luna august a anului 1915 a fost mobilizat în armată țaristă, fiind repartizat la Școala de subofiţeri din Jitomir (Ucraina), apoi a fost trimis pe front, în gradul de subofiţer. A participat la luptele din Primul Război Mondial, până în septembrie 1917, când a fost demobilizat. Se întoarce la familia sa şi îşi reia activitatea de cântăreţ bisericesc. În luna septembrie a anului 1919, în timpul staţionării în raioanele din stânga Nistrului a armatei lui Denikin a fost mobilizat în armata gardiştilor albi, în grad de ofiţer. Timp de câteva luni s-a aflat la Dubăsari, unde era dislocată unitatea militară. La sfârșitul lunii decembrie 1919, împreună cu membrii familiei sale trec Nistrul şi se stabilesc cu traiul în Basarabia. Familia Baconschi era compusă din 3 persoane, capul familiei, soţia sa, Varvara, născută în anul 1888 şi fiica lor, Ecaterina, născută în anul 1906. Soţul Ecaterinei a fost preotul Alexandru Ciachir de la biserica din satul Curleni (com. Chiperceni), jud. Orhei[2].

 În anul 1920, cântăreţul Alexei Baconschi a fost numit de către autorităţile bisericeşti, slujitor la Biserica ”Sf. Arhanghel Mihail” din satul Boşcana (com. Criuleni), jud. Orhei[3]. La data de 9 septembrie 1923, cântăreţul de la biserica din Boşcana a fost hirotonit în treapta de diacon[4], „cu drepturile ce le are un cântăreţ”. A slujit în calitate de cântăreţ la biserica din Boşcana mai mult de un deceniu, apoi a fost transferat la Biserica ”Sf. Arhanghel Mihail” din localitatea Slobozia-Doamnei, suburbia oraşului Orhei.

În perioada primului an de ocupaţie sovietică (1940–1941), diaconul Alexei Baconschi a fost arestat şi deportat în Siberia[5]. A fost arestat la 13 iunie 1941, împreună cu soţia sa, Varvara. Preoteasa-diaconiţă a fost deportată în regiunile nordice ale URSS, iar soţul ei, diaconul Alexei Baconschi a fost repartizat în lagărul Ivdel din regiunea Sverdlovsk. Fostul dascăl de la biserica din Slobozia-Doamnei era filat de către colaboratorii secţiei NKVD din Orhei, încă din luna noiembrie 1940. Au fost interogaţi 2 martori care au făcut declaraţii împotriva diaconului-cântăreţ, pe baza acestor declaraţii a fost alcătuit mandatul de arestare. Iată ce se scria în mandatul de arestare: „Baconschi A. F., în trecut a fost în servicul militar al gardiştilor albi. A slijit în armata contrarevoluţionară a gardiţtilor albi, a lui Denikin, în grad de căpitan. În timpul staţionării armatei lui Denikin în stânga Nistrului a fost comandant al oraşului Tiraspol. A dus o luptă activă împotriva Armatei Roşii. În anul 1921, după înfrângerea armatei lui Denikin, Baconschi a fugit din URSS în România. Afost un membru activ al ROVS” („Uniunea generală a combatanţilor ruşi”, organizaţie militară anticomunistă a ruşilor albi din emigraţie, fondată de către generalul baron Vranghel)[6].

 În primul număr al „Buletinului Arhiepiscopiei Chişinăului” din 1943, era publicată lista clericilor pensionari, decedaţi şi deportaţi, a văduvelor, orfanilor sau moştenitorilor lor în care figura şi numele diaconului Alexei Baconschi, cântăreţ la parohia Slobozia-Doamnei, jud. Orhei. Moştenitoarea directă era fiica lui, Ecaterina, care urma să primească o primă de ajutor[7].

Potrivit datelor din dosarul de acuzare, inculpatul Baconschi A. F.  a fost interogat numai o singură data, la 15 noiembrie 1941, după 5 luni de la arestare, când se afla în lagărul din Ivdel, regiunea Sverdlovsk. Părintele diacon era acuzat de crimă, conform art. 58-13 CP RSSFR, de luptă activă împotriva mișcării revoluționare. A negat toate acuzaţiile, în afară de faptul, că timp de 3 luni a slujit în armata gardiştilor albi, din septembrie, până la sârşitul lunii decembrie 1919.

La 2 ianuarie 1942 a fost alcătuit rechizitoriu, în care se menţiona că: „La  data de 13 iunie 1941, colaboratorii secției NKVD din RSS Moldovenească, l-au arestat pentru activitate contrarevoluționară pe Baconschi Alexei Fiodorovici, locuitor al oraşului Orhei, RSSM. În urma investigațiilor a fost stabilit, că Baconschi A. F., în timpul războiului civil a slujit în armata gardiştilor albi a lui Denikin, în grad de căpitan. A fost numit de către comandamentul armatei gardiştilor albi în funcţia de comandant militar al oraşului Tiraspol. În anul 1921, după nimicirea armatelor gardiştilor albi a fugit în România. Locuind în România a fost membru al organizaţiei teroriste şi de spionaj „ROVS”. În baza celor menţionate: Baconschi Alexei Fiodorovici, născut în anul 1883, în familie de preot, în satul Vadul lui Vodă, judeţul Chişinău, RSSM, moldovean, cetăţean al URSS, cu studii medii, până la arestare a fost slujitor al cultului, diacon, a locuit în oraşul Orhei [...] se recomandă ca să fie judecat la 10 ani privaţiune de libertate”. La 5 februarie 1942, rechizitoriu, împreună cu dosarul de urmărire penală au fost transmise spre examinare organului de justiție NKVD  din URSS[8].

Judecata a avut loc la 12 martie 1942, în cadrul Comisiei Extraordinare pe lângă NKVD-ul URSS, fostului diacon-cântăreţ de la biserica din Slobozia-Doamnei i-a fost aplicată urmtoarea sentință: „Baconschi Alexei Fiodorovici, pentru luptă activă împotriva puterii sovietice în perioada războiului civil, să i se aplice pedeapsa privațiunii de libertate pe un termen de 10 ani, într-un lagăr de muncă forțată, termenul de detenție să se socoată de la 14 iunie 1941”. Potrivit datelor dintr-un certificat medical, inculpatul Baconschi suferea de insuficienţă cardiacă[9]. Este foarte greu să credem că ar fi supravieţuit în condiţiile grele de detenţie.

La data de 12 aprilie 1989, părintele diacon Alexei Baconschi a fost reabilitat de către Procuratura RSSM, nevinovăția sa a fost stabilită abia peste 47 de ani de la proclamarea sentinţei de judecată[10].


[1]ANRM, F. 211, inv. 3, d. 384, f. 221. 

[2]ANRM, F. R-3401, inv. 2, d. 45,  f. 4, 7, 14-16.

[3]„Anuarul Arhiepiscopiei Chişinăului”. Chişinău: Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, 1930, p. 77.

[4]Revista „Luminătorul”, nr. 19, 1923, p. 1.

[5]Ce preoţi au fost asasinaţi şi deportaţi de bolşevici din Basarabia. În: ziarul „Raza”, 12-19 decembrie 1943.

[6]ANRM, F. R-3401, inv. 2, d. 45,  f. 1, 3-4.

[7]„Buletinul Arhiepiscopiei Chişinăului”, nr. 1, 1943, p. 17. În revistă se strecoară o inexactitate, se menţionează că Baconschi Ecaterina era soţia cântăreţului Alexei Baconschi. Potrivit datelor din dosarul penal , Varvara Baconschi, soţia cântăreţului Alexei era deportată în Siberia. Probabil s-a avut în vedere că  moştenitoarea directă era fiica lui Alexei Baconschi, Ecaterina.

[8]ANRM, F. R-3401, inv. 2, d. 45,  f. 14-16, 19-20.

[9]Ibidem, f. 18, 21.

[10]Ibidem, f. 22.

1 view0 comments

Comments


bottom of page