top of page

DIMITRIE BALTAGA, PREOT (1843–8.1917)


Dimitrie Baltaga s–a născut în anul 1843, în familia preotului Sava Baltaga din localitatea Lozova, judeţul Chişinău. A studiat la Seminarul Teologic din Chişinău, pe care l–a absolvit în anul 1867[1]. În toamna aceluiaşi an a fost hirotonit preot pe seama Bisericii ”Sf. Nicolae” din satul Costeşti, judeţul Chişinău[2], unde a slujit până în anul 1917.

Pe parcursul activităţii sale pastorale, părintele Dimitrie Baltaga activa şi în cadrul procesului de instruire. A ţinut ore de religie în şcolile localităţii: mai întâi în şcoala parohială, care în 1872 devine şcoală elementară populară, iar mai apoi şcoală a Ministerului Învăţământului şi din 1890 – şcoală primară[3]. Părintele Dimitrie făcea parte din pleiada preoţilor basarabeni care ”păstrau în viaţa lor obiceiurile vechi moldoveneşti, întrebuinţau în familie numai graiul poporului, cunoşteau şi apreciau multe cântece populare şi în genere muzica naţională, întreţinându–şi astfel simţul de neam”[4]. Era asemămat la înfățișare cu Sf. Apostol Petru: „Protoiereul Dimitrie S. Baltaga a avut ceva din înțelesul și făptura vremii apostolice. Privirea adâncă, blândă... alteori severă, prin încruntarea celor două sprincene stufoase, barba lungă și creață ca și mustățile și părul lung căzând în bogate unde pe spate... simți că a fost un om în toată puterea cuvântului”. Despre acest preot se mai menționează, că a știut să conducă îmtreaga viață spirituală, culturală, socială și economică a parohiei și a protopopiatului său. A avut grijă de soarta țăranului, contribuind la înființarea diferitor obști și bănci țărănești. Comuna Costești avea la acea vreme 1400 gospodării și o avere de 10.000 ha pământ arabil și păduri, cumpărate de către săteni fiind sfătuiți de către preotul lor. Oamenii din Costești îi păstau vie amintirea și recunoștința zicând, că părintele Dimitrie a fost cel care “ne–a făcut gospodari și proprietari de pământ”[5].

Pentru merite în activitatea pastorală, părintele Dimitrie a fost decorat în repetate rânduri cu distincţii bisericeşti, fiind ridicat în treapta de protoiereu la 14 aprilie 1904[6]. În anul 1910 a fost decorat cu Ordinul ”Sf. Vladimir, cl. IV”[7]. A fost membru al Societăţii istorico–bisericeşti din Basarabia şi membru al conducerii Zemstvei Guberniale Basarabene[8]. Îndeplinea şi funcţia de protopop al Cercului II, Chişinău, fiind numit în această funcţie la 28 mai 1906[9]. Din iniţiativa preotului–paroh, la Costeşti, în perioada 1908–1909, se construieşte actuala biserică, fiind târnosită la 22 noiembrie 1909[10].

După revoluţia rusă din februarie 1917, în Basarabia domnea o anarhie bolşevică. Soldaţii părăseau unităţile, se grupau în cete şi tulburau localităţile prin dezordini, jafuri şi asasinări[11]. Victimă a acestor fărădelegi a fost şi părintele Dimitrie Baltaga din Costeşti, fiind ”omorât mişeleşte de haitele instigate bolşevice”[12] în luna august 1917[13]. Ion Pelivan, unul dintre militanţii de vază al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, în amintirile sale îl înscrie pe protoiereul Dimitrie S. Baltaga în rând cu fruntaşii luptei naţionale basarabene Simion Murafa, Andrei Hodorogea şi Mihail M. Razu[14].

Potrivit unor relatări, la data de 19 august 1917, în sala eparhială din Chișinău a avut loc o ședință a Congresului preoțesc la care au participat mai mulți soldați bolșevizați, aceștea făceau parte din Sfatul soldaților și muncitorilor ruși din localitate, care în timpul adunării „combăteau cu înverșunare entuziasmul național al preoțimii”. Părintele Dimitrie Baltaga, în timpul adunării, le–a dat o replică aspră soldaților bolșevizați, apoi părăsind ședința a plecat la Costești, fiindcă era într–o zi de sâmbătă și trebuia să slujească privegherea pentru slujba de Duminică. Se spune că în acea zi, pe la orele 7 seara s–a oprit la marginea satului Costești un automobil cu 10–12 soldați înarmați. Aceștea „au pătruns în locuința părintelui Baltaga, adunând pe toți membrii familiei cu servitori cu tot într–o cameră pe motiv că trebuie să facă percheziție, fiind informați că în casa preotului se află ascunse manifeste antirevoluționare și după ce au răvășit totul în prezența Sf. Sale s–au reântors în camera unde erau toți ceilalți și preotul alb ca varul, atât a putut face: a căzut în genunchi în fața sfintelor icoane – bolșevicii îi spuseseră că–l vor omorâ – s–a rugat câteva minute, iar când s–a întors cu fața la cei prezenți, un bolșevic a tras un glonț asupra–i, lovindu–l drept în inimă – cum s–a constatat la autopsie – și s–a prăbușit de moarte fulgerătoare în fața soției și a celorlalți”[15].

 Părintele Dimitrie Baltaga a primit cununa muceniciei la 74 de ani de viaţă pământească, fiind înmormântat în preajma bisericii din Costeşti, construită în timpul păstoriei sale.


[1]П.А. Лотоцкiй, op. cit., p. 44-46.

[2]KEB, nr. 11, 1867, p. 125.

[3]Localităţile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic. Vol. 5. Chişinău, 2005, p. 44.

[4]Nicolae Popovschi. Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al XIX-lea sub ruşi, p. 222-223. 

[5]Preot Grigore N. Popescu. Preoţimea română şi întregirea neamului – Temniţe şi Lagăre. Vol. II. Tipografia „Vremea”, Str. Carol nr. 10, 1940, p. 183-184. 

[6]KEB, nr. 10, 1904, p. 161.

[7]Idem, nr. 24, 1910, p. 176.

[8]Localităţile Republicii Moldova. Vol. 5, p. 44.

[9]KEB, nr. 17, 1906, p. 130.

[10]Idem, nr. 49, 1909, p. 1981.

[11]Istoria Basarabiei de la începuturi până în 1998. Bucureşti: Editura „Semne”, 1998, p. 83.

[12]Ioan Pelivan: istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia. Bucureşti: Editura „Biblioteca Bucureştilor”, 2012, p. 177, 344, 609.

[13]Л.И. Емелях. Крестьяне и Церковь накануне Октября. Ленинград: Издательство «Наука», 1976, p. 85.

[14]Ioan Pelivan, op. cit.

[15]Preot Grigore N. Popescu, op. cit., p. 184.

3 views0 comments

Comments


bottom of page