Dimitrie Revenco s–a născut la 20 ianuarie 1891 într–o familie de ţărani. Părinţii săi erau Gheorghe şi Elena Revenco din satul Cureşniţa, jud. Soroca. A fost botezat la 28 ianuarie în Biserica ”Naşterea Maicii Domnului” din Cureşniţa de către preotul Efimie Jovmir, naşi de botez fiindu–i Ştefan Revenco şi soţia lui Timofei Ciubuc, Anastasia .
În perioada 1909–1912 a fost în ascultare la Mănăstirea „Călărăşeuca”, unde a deprins tipicul şi cântările bisericeşti. În decembrie 1912 a fost recrutat în Armata flotei maritime din Marea Neagră. Peste trei luni a fost eliberat din serviciul militar şi numit în funcţia de cântăreţ la Biserica militară ”Sf. Nicolae” din oraşul Sevastopol . La 11 ianuarie 1921 a fost hirotonit în treapta de diacon, continuând slujirea în calitate de cântăreţ. După închiderea Bisericii „Sf. Nicolae”, în martie 1924 a fost numit cântăreţ la Biserica ”Sf. Mitrofan” din Sevastopol, iar la 20 mai 1927 e numit diacon la Biserica ”Sf. Aleksandr Nevski” din aceeaşi localitate. La 29 septembrie 1930 a fost hirotonit preot şi numit la o biserică din Regiunea Zaporojie, apoi e transferat în Regiunea Kostroma . Ultima parohie a părintelui Dimitrie Revenco a fost localitatea Sviatocevo Gora, raionul Krasnoselie, Regiunea Kostroma (1933–1938) .
La 8 februarie 1938, părintele Dimitrie Revenco a fost arestat . Fusese şi anterior arestat şi judecat în anul 1923, condamnat cu suspendare. În anul 1936, încercase fără rezultat să plece din URSS în România, la baştina sa, motiv pentru care i–a rugat pe cei apropiaţi ai săi din Basarabia să solicite o permisiune. Unul dintre motivele arestării părintelui Dimitrie Revenco în 1938 a fost învinuirea sa ca fiind membru al unei organizaţii monarhiste din Regiunea Kostroma, înfiinţată prin ”dispoziţia” Arhiepiscopului de Kostroma, Nicodim (Krotkov, 1932–1936). Pe acest caz au fost arestaţi şi judecaţi mai mulţi preoţi .
În dosarul de judecată al părintelui Dimitrie Revenco se menţiona că a fost ”arestat în baza acuzaţiilor ca fiind membru al unei grupări rebele de spionaj, create de siguranţa română (a fost recrutat în anul 1918 în oraşul Sevastopol) cu scopul de a stabili legături cu conducerea organizaţiei antisovietice create de către arhiepiscopul Nicodim (Krotkov) în anul 1933; desfăşurarea activităţii antisovietice; preamărirea duşmanilor poporului care au fost executaţi prin împuşcare; calomnii aduse conducerii Partidului Comunist (b.)” .
Judecata a avut loc la 16 mai 1938, fiind condamnat la pedeapsa capitală prin împuşcare. Sentinţa de judecată a fost executată la 28 iunie 1938. Părintele Dimitrie Revenco a fost reabilitat de Procuratura Regiunii Kostroma, Federaţia Rusă, la 26 mai 1989 .
