top of page

NICOLAE CHIRIŢĂ, PREOT (1913–9.07.1949)


Nicolae Chiriţă s–a născut în anul 1913 în satul Logăneşti, jud. Chişinău[1]. A făcut studii la Seminarul Teologic şi la Facultatea de Teologie. În perioada 1934–1935 a fost cântăreţ la Biserica ”Sf. Voievozi” din Vărzăreşti, jud. Chişinău. După hirotonia în treapta de diacon în anul 1935, a slujit la aceeaşi biserica până în 1939[2]. Fiind hirotonit preot, a fost numit paroh la Biserica ”Sf. Spiridon” din Scoreni, jud. Chişinău, unde a slujit până în martie 1944.

Din cauza apropierii frontului, împreună cu alţi preoţi basarabeni, părintele Nicolae se refugiază peste Prut. A fost numit de autorităţile bisericeşti slujitor la Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” din s. Coţofeni, jud. Dolj. Revine în RSSM în iulie 1945 şi peste câteva luni este numit la Biserica ”Sf. Parascheva” din Ialoveni, jud. Chişinău, cu începere de la 5 noiembrie 1945[3].

Preoţii reveniţi din România nu erau priviţi cu ochi buni de autorităţile sovietice, de aceea, în luna martie 1946, părintele Nicolae Chiriţă a fost arestat de organele NKVD–iste. A fost acuzat de agitaţie antisovietică şi judecat la 10 ani de lagăr în Siberia, de unde nu s–a mai întors[4]. Trece la Domnul fiind în detenţie, la 9 iulie 1949, fiind bolnav de tuberculoză pulmonară. Părintele a fost reabilitat de Procuratura Republicii Moldova la 23 noiembrie 1992[5].  


[1]Teodor Candu, pr. Octavian Moşin, op. cit., p. 47.

[2]Revista ”Luminătorul”, nr. 10, 1939, p. 590.

[3]Teodor Candu, pr. Octavian Moşin, op. cit., p. 47.

[4]Ibidem.

[5]Iurie Colesnic. Basarabia necunoscută. Chişinău, 2000, p. 362-363.

1 view0 comments

Commentaires


bottom of page