Ruban Vasile Iosif, născut în anul 1898, în orașul Odessa, vine dintr-o familie creștină de pictori de icoane.
În anii 1907-1919 învață la Seminarul Teologic din Odessa. În 1922 este hirotonit diacon și slujește în satul Iasinovo, regiunea Odessa. Din 1925 până în 1930 este preot în localitatea Tocicova, iar din 1930 până în 1937 preot în satul Sirova (Odessa).
În anul 1937 este arestat de NKVD și încarcerat. I se impun acuzații precum că părintele Vasile duce propaganda antisovietică și că face parte din organizația antisovietică Adevărata dreaptă credință. Pe lingă acestea este învinuit că face agitație în rîndul populației pentru a reinstaura în URSS capitalismul în locul socialismului. Este declarat vinovat și închis pentru 10 ani de pușcarie. Detenția o rabdă în regiunea Vladivostok la mii de km de casa sa. În această perioadă soția Nadejda va lucra profesoară în sat pentru a putea crește ce-i 3 copii ai săi, Ruslan, Valentina și Vasile.
Revine acasa în 1947 unde este trimis de arhiereu să slujească în satul Glinoe, r-ul Slobodzia. Dar după doar doi ani, la 20 aprilie 1949 este din nou arestat. De data aceasta este învinuit, pe lîngă agitația antisovietică, și de faptul că ține legătura cu unii din clericii ce luptă contra comunismului. Părintele Vasile neagă și de data aceasta acuzațiile dar la fel este declarat vinovat, și deportat la 5 iunie 1949 în Novosibirsk, de unde nu se mai întoarce.
La data de 31 martie 1989, Procuratura din RSSM îl reabilitează pe părintele Vasile Ruban, ca fiind o victimă a represiilor comuniste.
コメント