top of page

TEODOR TRANDASIR (TRANDAFIR), DIACON (1876–09.1937)

Teodor Trandasir s–a născut în anul 1876, în familia lui Maxim Trandasir din localitatea Vărăncău, Râbnița, gubernia Podolia (în prezent, raionul Râbnița, R. Moldova). În timpul Primului Război Mondial a fost mobilizat și trimis în gubernia Volînia (Ucraina), la lucrări obligatorii de deshidratare a terenurilor înnămolite, apoi a lucrat la construcția porțiunilor de căi ferate în regiunea Nicolaev. Se întoarce acasă, la Vărăncău în luna octombrie 1917, reluând activitatea de până la război, în agricultură. Frecventa regulat biserica din localitate devenind membru al corului parohial. Fiind un bun cunăscător al cântărilor și al tipicului bisericesc, în anul 1924, cănd postul de cântăreț de la Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Vărăncău deveni–se vacant a fost propus de către enoriași, apoi a fost întărit de către autoritățile bisericești, cântăreț la această biserică.

În anul 1927, din cauza etichetării sale ca „chiabur–expluatator și slujitor al cultului religios”, Teodor Trandasir împreună cu alți clerici din RASSM, sunt lipsiți de dreptul la vot. Dascălul de la Vărăncău era căsătorit cu Tecla Trandasir, născută în anul 1882 și au avut o fiică, Claudia, născută în 1919. Până în anul 1930, gospodăria lor era compusă din: 2 case, o pereche de cai, o căruță, 20 de oi, inventar agricol și 15 desetine de pământ. Autoritățile sovietice l–au trecut pe proprietarul acestei gospodării în lista de chiaburi și în anul 1930 a fost “deschiaburit”. În următorul an, pentru evaziune de plată a impozitului agricol, autoritățile sovietice locale l–au amendat pe Teodor Trandasir cu 500 de ruble și ce i–a mai rămas din fosta gospodărie i–a fost confiscat rămânând numai cu casa în care locuia .

La 23 februarie 1931, cântărețul bisericesc Teodor Trandasir a fost arestat de către colaboratorii secției raionale GPU din Râbnița, fiind acuzat de agitație antisovietică. În mandatul de arestare se acria că: „Trandasir Fiodor Maximovici, cântăreț bisericesc, sistematic desfășoară o agitație antisovietică, îndreptată împotriva activităților puterii sovietice. Numea puterea sovietică, puterea lui Antihrist și îi îndemna pe oameni ca să nu meargă la alegeri în sovietul sătesc. A avut legături strânse cu autoritățile armatei lui Ghetman și a lui Denikin. Citește literatură contrarevoluționară”. De la data arestării până la 2 martie au fost interogați 5 martori care au făcut declarații împotriva celui arestat. Teodor Trandasir a fost interogat numai o singură dată. Referitor la literatura contrarevoluționară, acuzatul a răspuns anchetatorului că a citit o parte dintre cărțile pe care le păstra, editate de către Partidul Socialist Revoluționar al Eserilor și că în ele sunt oglindite ideile revoluționare. Aceste cărți le–a primit de la un soldat, în anul 1917, în trenul cu care se întorcea acasă. A negat celelalte acuzații, că ar fi vorbit sătenilor să apere biserica, că în alte părți se scot clopotele de la biserici și că puterea sovietică este puterea lui Antihrist .

În luna aprilie 1931 a fost alcătuit rechzitoriu în care se menționa că: „Trandasir Fiodor Maximovici, născut în anul 1876, se află în închisoarea din Râbnița de la data de 23 februarie 1931 [...] sistematic desfășura o agitație antisovietică, îndreptată împotriva activităților puterii sovietice la sate, îi îndemna pe săteni ca să refuze să dea pâinea la stat și să nu intre în colectivele țărănești. În timpul percheziției a fost găst la el mult grâu. În anul 1930, în timpul cand era scoasă la vânzare averea chiaburilor, Trandasir fiind în apropiere de biserică, le–a zis țăranilor adunați în jurul său: „Vedeți de ce este capabilă puterea sovietică”. Îi speria pe țărani zicându–le că se apropie sfârșitul lumii, că s–a născut Antihrist și că puterea sovietică degrabă va crăpa”. În privința alegerilor, Trandasir ar fi zis sătenilor, „să votăm în așa fel ca să alegem oameni cumsecade, care nu ar permite distrugerea gospodăriilor țărănești”. Se recomanda ca Trandasir F. M., acuzat de crimă conform art. 54–10 p.1 CP al RSSU, să fie condamnat la 5 ani de detenție.

Judecata a avut loc la 5 mai 1931, la care s–a luat următoarea hotărâre: „Trandasir Fiodor Maximovici, să fie trimis în Ținutul Arhanghelsk, pe un termen de 3 ani, termenul să se socoată de la 23 februarie 1931” .

Fostul dascăl de la biserica din Vărăncău se reîntoarce din surghun în anul 1934. Însă peste 3 ani va fi arestat din nou. Potrivit informaţiei din extrasul protocolului şedinţei Troicii NKVD din RASSM, în anul 1937, dascălul Teodor Trandasir era diacon. În extrasul protocolului se menţiona că: „După ce s–a întors în anul 1934 din deportare a desfăşurat o agitaţie contrarevoluţionară împotriva activităţilor puterii sovietice şi avea tendinţe teroriste. Fiind un activist bisericesc a întreprins mai multe activităţi contrarevoluţionare pentru deschiderea bisericii. Îi compătimea pe duşmanii poporului condamnaţi la moarte prin împuşcare” .

La 15 septembrie 1937 a avut loc judecata, în cadrul unei şedinţe speciale ale Troicii NKVD din RASSM. Sentinţa judecăţii a fost următoarea: „Trandasir Fiodor Maximovici se condamnă la moarte prin împuşcare” . Diaconul Teodor Trandafir a fost martirizat prin împuşcare, doar la căteva zile de la pronunţarea sentinţei de judecată.

Despre perioada de surghun a fostului cântăreț de la biserica din Vărăncău, cât și despre viața lui de mai departe nu se cunoaște nimic.


1 view0 comments

Comentários


bottom of page