Teodosie Svetenco s–a născut în anul 1879 în localitatea Nedobăuţi, jud. Hotin. După absolvirea Seminarului Teologic din Chişinău în 1900, a fost hirotonit preot şi numit paroh la Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din Serbiceni, jud. Hotin, cu începere de la 9 septembrie . În anul 1906 a fost gratificat cu bederniţă, iar în 1907 devine membru al Sfatului protopopesc. Timp de 11 ani a fost învăţător în şcoala parohială din localitate .
La 2 martie 1911, conform cererii înaintate, a fost transferat la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” din localitatea Gâsca, suburbia oraşului Tighina . A predat religia şi în şcoala parohială din localitatea păstorită. În anul următor a fost gratificat cu scufie şi ales membru al Comitetului eparhial de revizie .
În timpul vizitelor canonice arhiereşti, săvârşite de către ÎPS Gurie, Mitropolit al Basarabiei, în perioada 19–24 august 1930, a vizitat şi parohia Gâsca. A fost întâmpinat de către preotul–paroh cu un cuvânt de bun venit, raportând totodată despre starea spirituală din parohie. După serviciul divin săvârşit, Mitropolitul Gurie a vorbit în limba rusă, înţeleasă de populaţia locală, îndemnând creştinii la unire în credinţă împreună cu preotul şi mitropolitul, fiindcă numai în aşa fel se poate ajunge la scopul urmărit de creştini – mântuirea sufletelor, prin jertfa Celuia care s–a răstignit pentru noi .
Pentru merite în activitatea pastorală, părintele Teodosie a fost decorat în repetate rânduri cu distincţii bisericeşti, fiind ridicat la treapta de protoiereu, iar la 2 ianuarie 1932 a fost gratificat cu paliţă .
În timpul stăpânirii sovietice din 1940–1941, preoţii rămaşi în parohii au avut de suferit, fiind socotiţi duşmani ai puterii sovietice, şi erau supuşi represiunilor. Zeci de preoţi au fost omorâţi fără judecată, mulţi au fost judecaţi şi deportaţi în Siberia. A avut de suferit şi părintele Teodosie. Mai întâi i–a fost confiscată casa, construită de el cu mijloace proprii. Locuia într–o casă ţărănească de lut, împreună cu soţia şi cei cinci copii. După confiscare au fost nevoiţi să locuiască în gazdă .
La retragerea trupelor sovietice, locuitorii satului Gâsca au fost siliţi să se evacueze, printre ei era şi părintele Teodosie împreună cu familia sa. Potrivit mărturiilor orale, părintele, auzind că autorităţile sovietice vor să distrugă biserica, s–a întors înapoi în sat . Peste câteva zile a fost găsit fără suflare într–un beci din localitate . Trupul său purta urme de tortură, fiind mutilat în cel mai groaznic mod. A fost înmormântat în curtea bisericii la 19 iulie 1941, fiind petrecut în ultimul drum de foarte mulţi păstoriţi ai săi.
După confiscare, casa preotului a fost transformată în şcoală, unde peste un deceniu a avut loc o tragedie. Învăţătorul de pregătire militară, din răzbunare şi gelozie aducând la şcoală 12 kg. de trotil, s–a aruncat în aer, iar împreună cu el au murit şi 22 de elevi, 2 profesori şi mulţi au fost răniţi. Despre acest eveniment tragic, bineînţeles, nu s–a scris nimic în presa anilor 1950 .
Mormântul preotului–martir Teodosie Svetenco se păstrează până în prezent în curtea bisericii din localitatea Gâsca, unde părintele a slujit Domnului trei decenii la rând.
