Preotul Leonid Fialcovschi s–a născut la 20 septembrie 1883 în familia preotului Ioan Fialcovschi din localitatea Goian, Dubăsari. După decesul tatălui, a fost crescut de fratele său, preotul Ianuarie, paroh la biserica din Caragaş, Tiraspol[1]. În anul 1902 a absolvit Şcoala spirituală din Odesa, fiind numit cântăreţ la o biserica din ţinutul Elisavetgrad, Eparhia Hersonului; activa şi în calitate de profesor la şcoala parohială[2]. A fost hirotonit diacon în anul 1917, iar în 1923 e hirotonit în treapta de preot.
Întreaga activitate pastorală a părintelui Leonid Fialcovschi este legată de oraşul şi ţinutul Elisavetgrad (Kirovograd). Pentru merite în activitatea pastorală, a fost decorat cu distincţii bisericeşti şi ridicat în treapta de protoiereu[3].
În anul 1930, părintele Leonid a fost arestat, fiind învinuit de activitate contrarevoluţionară. Din lipsă de probe, peste două luni de detenţie a fost eliberat. La 16 ianuarie 1931 este din nou arestat, ca fiind ”membru al unei organizaţii monarhiste contrarevoluţionare”. Judecata a avut loc la 14 decembrie 1931, fiind condamnat la trei ani de lagăr[4]. S–a reîntors la familia sa în anul 1936, deoarece după ispăşirea termenului de detenţie i s–a aplicat sentinţa de domiciliu forţat în regiunile de nord ale URSS[5].
Întorcându–se din exil, părintele Leonid, pentru a–şi putea întreţine familia, a fost nevoit să se angajeze în calitate de muncitor la o uzină. La 11 februarie 1938 este arestat din nou, fiind învinuit cum că, începând cu anul 1937, a fost ”membru al unei organizaţii militare rebele”. Judecata a avut loc la 20 aprilie 1938, în cadrul şedinţei troicii NKVD din Regiunea Nikolaev, fiind condamnat la moarte prin împuşcare. Sentinţa de judecată a fost executată la 21 iunie 1938[6].
Peste aproape două decenii de la executare, părintele Leonid Fialcovschi a fost reabilitat. Potrivit hotărârii Judecătoriei din oraşul Kirovograd din 14 martie 1957, ”sentinţa de judecată din 20 aprilie 1938, stabilită de către troica NKVD, a fost anulată din lipsă de probe care ar dovedi vinovăţia”[7].
[1] Новомученики и Исповедники Русской Православной Церкви XX века, с) ПСТГУ, ПСТБИ (с) Братство во Имя Всемилостивого Спаса. Sursa: http://martyrs.pstbi.ru/bin/nkws.exe/ans/newmr/ ?HYZ9EJxGHoxITYZCF2JMTdG6XbuIe80feeuWsOeceG0*fS8ifOWh66WUfOrXcC1gdO8ctk*
[2]Справочная Kнига Херсонской Епархiи, p. 405.
[3]Ibidem.
[4]Осипова И.И. "Сквозь огнь мучений и воды слез...": Гонения на Истинно-Православную Церковь: По материалам следственных и лагерных дел заключенных. Москва: „Серебряные нити”, 1998, p. 331.
[5]Новомученики и исповедники Русской Православной Церкви XX века.
[6]Жертвы политических репрессий в СССР (1917–1991 гг.). Sursa: https://ru.openlist.wiki/%D0%A4%D0%B8%D0%B0%D0%BB%D0%BA%D0%BE%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%9B%D0%B5%D0%BE%D0%BD%D0%B8%D0%B4_%D0%98%D0%B2%D0%B0%D0%BD%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D1%87_(1883)
[7]Новомученики и исповедники Русской Православной Церкви XX века.